– Credite bancare cesionate către recuperatori de creanțe: cine, când, unde, cum, cât.
Actualmente contestațiile judiciare împotriva / cu privire la executări silite declanșate de către societățile specializate în recuperarea creanțelor (cesionari de creanțe ale băncilor împotriva clienților / foștilor clienți) sunt comune printre cauzele de pe rolul instanțelor, acestea având o practică (relativ) unitară. Prezentul material conține o serie de coordonate care vă pot ajuta să vă formați o idee mai bună despre modalitatea de abordare a situației când sunteți subiectul unei astfel de executări silite, cu mențiunea importantă că speța fiecăruia are particularitățile sale și că doar o analiză de caz vă poate oferi o soluție croită nevoilor și intereselor dvs.
Cine e implicat într-o astfel de contestație la executare?
Normele procedurale impun ca o astfel de contestație la executare să fie judecată în contradictoriu cu debitorul (contestatorul) și creditorul (intimatul).
- Contestator-debitor poate fi oricare persoană care s-a obligat față de unitatea bancară în baza unui raport juridic: contract de credit, contract de fideiusiune sau contract de ipotecă mobiliară / imobiliară. Astfel, poate contesta executarea beneficiarul creditului (împrumutatul), fideiusorii săi (cei care au girat personal) sau persoanele care au garantat cu bunurile lor, cu condiția ca aceștia să fie executați (popriri pe conturi / venituri sau scoaterea la licitație a bunului). În situația în care sunt executate concomitent mai multe persoane, din categorii diferite, se pot formula mai multe contestații la executare sau una comună.
! Angajatorul nu poate contesta măsura de instituire a popririi asupra veniturilor salariatului executat silit decât pentru motive particulare. - Creditorul-intimat va fi obligatoriu persona în numele căreia se realizează executarea silită, societatea de recuperări de creanțe care a cesionat creanța de la o unitate bancară sau unitatea bancară dacă aceasta realizează executarea silită.
! În situația în care se invocă și aspecte privind clauze de stabilire a dobânzii / comisioanelor, inclusiv caracterul abuziv al clauzelor, se impune chemarea în judecată și a unității bancare care a acordat creditul, contractul de împrumut fiind încheiat cu această entitate – societatea de recuperare de creanțe a dobândit doar suma rezultată din contract.
(până) Când se poate declanșa o executare și (până) când se poate formula o contestație la executare?
Regula generală în materie de prescripție a dreptului de a cerere executarea silită stabilește un termen de 3 ani pentru creditor. Acest termen curge de la momentul de la care deține un titlu executoriu.
- Contractele de credit bancar reprezintă titlu executorii, astfel că pentru unitatea bancară sau pentru societatea de recuperări de creanțe nu mai este necesară obținerea unei hotărâri judecătorești.
- Cei 3 ani se calculează diferențiat în funcție de modalitatea de cesionare a creanțe de către bancă: (1) dacă a fost cesionată întreaga sumă rămasă de restituit, cei 3 ani curg de la momentul declarării scadenței anticipate a întreg soldului supus restituirii sau (2) dacă au fost cesionate creanțele reprezentând ratele datorate, cei 3 ani curg de la scadența fiecărei rate, conform dispozițiilor din contractul de credit. Spre exemplu: dintr-un total de 3.000 Euro de achitat unității bancare în baza unui contract din 2009 au fost restituiți doar 500 Euro până în 2011, banca declarând scadența anticipată în mai 2011 pentru neachitarea ratelor. Ulterior, în aprilie 2012 se cesionează creanțele către o societate specializată în recuperarea lor, societate care în august 2015 începe executarea silită. Pe calea unei contestații la executare se poate invoca prescripția executării celor 2.500 Euro neachitați întrucât din mai 2014 s-a împlinit termenul general de prescripție de 3 ani.
- În practica judiciară cel mai adesea se apreciază că, cel târziu, la data cesionării creanțelor de către unitatea bancară a avut loc declararea scadenței anticipate. Astfel, în exemplul dat, având ca punct de pornire aprilie 2012, termenul de 3 ani s-a împlinit în aprilie 2015, prealabil începerii executării silite.
Persoanele supuse executării au la dispoziție 15 zile pentru formularea unei contestații la executare și termenul curge de la momentul de la care au luat la cunoștință despre executare. Prealabil începerii executării silite executorul transmite o somație de plată, iar dacă aceasta este comunicată la domiciliul actual al debitorului, cele 15 zile se calculează de la data primirii somației.
! Dacă comunicarea s-a realizat la un domiciliu care nu mai este valabil (s-a schimbat domiciliul de la contractarea creditului și până în prezent), termenul curge de la momentul când s-a aflat despre executare (poprire venituri / conturi bancare, evaluare bunuri etc.).
Unde se poate formula contestația la executare?
Indiferent de sumele executate, contestația la executare se introduce la Judecătoria în a cărei circumscripție teritorială are domiciliul debitorul supus executării.
Cum se poate formula o contestație la executare?
O contestație se poate formulat direct de către persoana vizată de executare sau prin avocat, nefiind un situație de asistență juridică obligatorie. Judecarea contestație nu este condiționată de formă, fiind obligatorii doar o serie de elemente de conținut cum ar fi: (1) numele, prenumele, domiciliul / sediul și CNP / CUI ale contestatorului și ale intimatului, (2) actul de executare sau întreaga executare care se contestă şi valoarea acestuia / acesteia, (3) motivele de fapt – detalierea evenimentelor – și motivele de drept incidente – prevederile legale aplicabile, (4) dovezile furnizate – somații, înștiințări, încheieri de la executorul judecătoresc, contractul de credit etc. și (5) semnătura contestatorului. Se înregistrează fizic, prin poștă sau via e-mail (la datele de contact la Judecătoriei) în atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru instanță – cel mai adesea 2 exemplare sunt suficiente.
La momentul formulării contestației, dar și ulterior, se poate formula o cerere de suspendare a executării silite în condițiile în care se prezintă motive întemeiate privind prejudicierea debitorului executat.
Cât ”costă” o contestație la executare?
Alături de onorariul avocațial care se stabilește direct între avocat și client, raportat la specificul fiecărei spețe, există o serie de costuri obligatorii: (1) taxa judiciară de timbru – se calculează prin raportare la valoarea pretențiilor și, uzual, nu depășește 1.000 lei (raportat la exemplu dat, taxa judiciară de timbru este de 680 lei; pentru o cerere de suspendare executării silite se va percepe o taxă judiciară de timbru de 50 lei), (2) cauțiune judiciară pentru cererea de suspendare a executării silite – se calculează prin raportare la valoarea contestației / sumei pentru care se cere suspendarea (raportat la exemplul dat, cauțiunea judiciară este de 1.075 lei) și (3) costurile privind copierea și comunicarea dosarului execuțional – acestea se stabilesc de către executorul judecătoresc în funcție de volum actelor din dosar (uzual sunt între 75 și 150 lei). Toate aceste costuri se pot recupera în situația admiterii contestației la executare, instanța dispunând restituirea lor.
Unele dintre aceste costuri pot fi reduse, eșalonate sau înlăturate total în situații în care contestatorul poate beneficia de ajutor public judiciar în condițiile OUG nr. 51/2008 (spre exemplu în situația unor venituri nete lunare de până în 600 lei per membru de familie). Asemenea facilități se pot recunoaște și în privința onorariului avocațial, Baroul fiind competent să desemneze un avocat în acest sens.
Av. Septimiu Oprea, CĂRĂBAŞ, LUNGU – Societate Civilă de Avocaţi